Fantezii Nocturne

Fantezii nocturne (Ramona Bumbac) În seara asta voi mușca Din mărul copt sub bluză Să simt în sânge lava caldă și întregul alfabet Să mă răsfăț printre cuvinte În versuri să-mi fii muză Când mă împiedic de vreo rimă Să te recit încet Să mă cobor mai jos de mijloc Cu degete plăpânde Și șchiopătând în drumul meu Să aleg traseul lung Să pot întârzia o vreme Prin formele rotunde Sărutul meu să-l pun cu foc În rai când am să ajung Și-n tulburi visele-n pagini Scriind povești nocturne cu profunzimi și fantezie Ce nu-mi par de ajuns. Cu tine este plin condeiul Și pare să te adune din largul vieții să te întoarcă În mine pe ascuns Să simt iar ritmul tău în dansuri prin colile veline Cu buzele când îți ating misterul fermecat Topindu-mi stropii de cerneală în pliurile fine Și cu metafore înflorite amorul am să-ți îmbrac Iar părul tău buclat să-ți cadă Șuvițe îndrăznețe Dezvăluind parfumul dulce Tu simțurile-mi scalzi în calde fantezii nocturne Cu arome și noblețe În care sufletul se stinge Când tu în mine arzi Să-mi tulburi visele-n pagini Scriind povești nocturne cu profunzimi și fantezie Ce nu-mi par de ajuns. Cu tine este plin condeiul Și pare să te adune din largul vieții să te întoarcă În mine pe ascuns Să simt iar ritmul tău în dansuri prin colile veline Cu buzele când îți ating misterul fermecat Topindu-mi stropii de cerneală în pliurile fine Și cu metafore înflorite amorul am să-ți îmbrac